Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 26 august 2017

COMUNICAT DE PRESĂ

COMUNICAT DE PRESĂ                                                                             privind
Concursul de creație Literară(proză scurtă)„Nicolae Velea”, organizat de revista Arena literară și Asociația Difuzorilor și Editorilor-Patronat al Cărții. Ediția I/2017
Concursul de proză scurtă „Nicolae Velea”, ediția 2017, va avea loc în perioada 15 august-15 octombrie și se va  finaliza cu ceremonia de acordare a premiilor și de lansare a ANTOLOGIEI(cu textele trimise la concurs), în cadrul Târgului Internațional de carte „Gaudeamus...”(finalul lunii noiembrie).
Pentru Concursul de proză scurtă, ediția 2017 și perntru edițiile următoare:                 

1. Pot participa scriitori de limbă română, membrii sau nemembri ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai altor uniuni, asociații, societăți, ligi ș.a.,  de creație,  indiferent de vârstă și de țara de rezidență:

2. Textele vor fi scrise în document word, paginare A4, font TNR de 12, spațiere la 1,15, vor avea cel mult 4 pg. (3000 de semne) și vor fi trimise prin e-mail pe adresa arenaliterara@yahoo.com, până la data de 15 octombrie 2017.                     
3. Într-un attach(1) separat autorul va trimite un scurt CV și o fotografie bust (obligatoriu pentru cei care doresc ca textele să le apară în antologie) și    într-un alt attach(2) datele de contact (numele și prenumele, adresa de domiciliu și numărul de telefon la care poate fi contactat. In acest attach se va preciza opțiunea de a achiziționa antologia.)

4.Jurizarea se face între 15 octombrie - 1 noiembrie de un juriu format din scriitori de prestigiu, condus de criticul Aureliu Goci, redactorul șef al revistei.

5. Rezultatele vor fi anunțate în „Arena literară” nr.7, în alte publicații de profil și pe site-ul editurii Betta:http://editurabetta.webs.com                                                                 5.- Premiile (Premiul I, II, III și trei mențiuni) constau în bani, diplome, câte un exemplar din ANTOLOGIE, cărţi cu autograf din partea membrilor juriului și Editurii Betta, publicarea textelor premiate în revista „Arena literară”

6.- Pentru autorii care doresc să achiziționeze ANTOLOGIA, precizăm că prețul la două ex. va fi de 70 lei(inclusiv cheltuielile de transport), urmând ca după ce se primesc opțiunile pentru cumpărare(prin attach-ul cu datele de contact), să se comunice autorilor modalitatea de plată.

Arena Literară                                          A.D.E.-P.C.

Director,                                                Președinte,
N.Roșu                                               Lucia Ovezea


SCRIITORII ROMÂNI DE PRETUTINDENI SE PREGĂTESC DE MAREA SĂRABĂTOARE, SARBATOAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE – MESAJE DIN DIASPORA























INVITATIE PROGRAM –  ZIUA LIMBII ROMANE – STARPRESS 2017 / LA  MONEASA 

Scriitorii români de pretutindeni  se pregătesc de marea sărabătoare, sarbatoarea ZILEI LIMBII ROMÂNE  –  Mesaje din diaspora
LIGYA DIACONESCU
Revista internațională STARPRESS , organizează, ca in fiecare an –  sărbatorirea Zilei Limbii Române ,  într-un  alt loc superb, de vis, la MONEASA-ARAD – hotelul  PARC și  hotelul LACUL LINIȘTIT,  unde  petalele creațiilor literare de pretutindeni vor răspandi un miros de neuitat, cu iz de talent  românesc din întreaga lume , cuprinse într-un “florilegiu” cum îi place sa spună președintelui Ligii Scriitorilor Români – scriitorul Al. Florin Tene sa spună.
Sunt multe daruri moștenite de la înaintași în patrimoniul spiritual al neamului românesc, însă cel mai mare dar este limba națională în care ne exprimăm identitatea și comuniunea între generații, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumusețile locurilor natale și ale sufletului românesc.
Limba națională nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcțională în societate, ci este o parte constitutivă a modului nostru propriu de a fi în lume și de-a cultiva comuniunea etnică în țară și pretutindeni, ca neam sau popor.
Sărbătoarea Limbii Române de la 31 august, promovată și susținută prin Legea nr. 53/2013 de Parlamentul României, are ca izvor de inspirație un moment crucial din istoria recentă a Republicii Moldova, din anul 1989, când limba română a fost declarată limbă de stat și s-a revenit la grafia latină. Lupta pentru libertate se asocia atunci cu dreptul de vorbi și a scrie oficial în limba părinților și a bunicilor.
Această sărbătoare reprezintă un fericit prilej de a redescoperi împreună cu toată suflarea vorbitoare de limbă română din întreaga lume demnitatea și unitatea unui neam iubitor de Hristos, de multe ori răstignit în istorie, dar totuși viu și purtător de multe lumini și binecuvântări, păstrate și cultivate în mod pașnic și smerit.
În viața și istoria poporului român, cultul și cultura s-au dezvoltat în simbioză, iar limba română a fost mereu liantul viu dintre credință, cuget și simțire.
De asemenea, limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăție multilingvistică și multiculturală.
La MONEASA vor sosi scriitori de pretutindeni  și  timp de 3 zile , 30 august – 1 septembrie 2017 , vor petrece clipe de neuitat  în recitări de poezie,  ascultarea povestilor  minunate, create de români din întreaga lume,  în măiestre cântece românești ,  în muzică și culoarea veselă a picturilor expuse cu aceasta ocazie , în voie bună și nu în ultimul rand,  în prietenie.
Această  sărbatoare, organizată de revista internațională STARPRESS – valcea-turism , în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, nu ar fi fost posibiă făra sprijinul “amfitrionului ” –  inimosului   scriitor FLORIN T. ROMAN din– Arad, a prietenilor săi , inclusiv a surorii  acestuia, Corina Diaconescu și a câtorva oameni de afaceri care au dorit să iși păstreze anonimatul.
Dorim ca această Zi de sărbătoare a Limbii Române să fie pentru noi toți zi de recunoștință adusă lui Dumnezeu și de bucurie pentru comuniunea în credință, cuget și simțiri, exprimată în ‘dulcea și frumoasa’ noastră limbă românească.
MESAJE  primite pe adresa redacţiei  REVISTEI  INTERNAŢIONALE  STARPRESS  / valcea-turism – CU OCAZIA – ZILEI LIMBII ROMANE 2017
O MARE PARTE A PARTICIPANŢILOR  SCRIITORI în ANTOLOGIA – LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ- va fi prezentă  la MONEASA.
O alta parte, care din motive obiective nu va putea participa la sărbătoarea noastră , dar  în anii anteriori a fost prezentă,  ne-a transmis mesaje de suflet, pe care vi le  împărtaşim:

ELENA BUICĂ (Buni)   Toronto, Canada
FRUMUSEŢI IZVORÂTE  DIN ADÂNCURI
Comorilor de frumuseţi ale limbii noastre române le dăm cinstire din plinul inimii, în mod special, în ziua dedicată ei, 31 august, a fiecărui an, precum și slujitorilor ei. Multe şi felurite sunt manifestările cu acest prilej. Ce poate să fie mai frumos şi mai important pentru poporul nostru, decât graiul maicii noastre, acea suflare în care ni se contopesc sufletul şi măreţia visurilor şi  împlinirilor noastre!
O străfulgerare de gând şi o emoţie deosebită ne încearcă privind, în urmă cu mai multe secole, la vrăjmășiile îndurate de strămoşii noştri, ţăranii de la talpa ţării, trăitori în mirificul spaţiu mioritic, la neclintita dorinţă de a o păstra şi transmite urmaşilor, în toată frumuseţea şi strălucirea ei. Cu aceeași răscolitoare emoţie privesc în urmă la scriitorii și oamenii noştri de cultură , nume mari sau mai puţin cunoscute, dar cu toţii şlefuitori ai comorilor de nepreţuit ale graiului moştenit, „din adâncuri înfundate”.
Internetul, punând stăpânire pe întreg mapamondul, a reuşit să dea un suflu puternic comunicării scrise. Au apărut nenumăraţi slujitori ai limbii şi literaturii noastre, scoţând la lumina reviste literare şi de cultură, multe dintre ele în oraşe mai mici, aflate în toate provinciile țării, reviste remarcabile din care nu mai desprindem acel iz provincial. Jurnalismul, din ce în ce mai mult, se implică în fenomenul de creaţie. Au apărut nenumărate antologii, dicţionare. Pentru ca scriitorul să nu rămână singur prin lume, au prins viaţă multe societăţi, asociaţii literare, cluburi, întâlniri, grupări de scriitori  mai talentaţi sau cu mai puţin talent, dar toţi făcând efortul să redescopere ideea de frumos, însuflețiți de dorința să depăşească pe cei dinaintea lor.
Antologia cea mai recentă la care am participat anul acesta, 2017, se înscrie în şirul celor coordonate de doamna Ligya Diaconescu, director general al S.C. Starpress SRL, Râmnicu Vâlcea şi al Asociaţiei Internaţionale de Cultură şi Turism, STARPRESS.
Ce include munca la o astfel de revistă urmată de  o manifestare culturală, putem afla din anunțul făcut pentru înscrieri la participare:
“REVISTA INTERNAŢIONALĂ “STARPRESS” valcea-turism.ro REALIZEAZĂ în limba română – ANTOLOGIA “LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – ANTOLOGIA de POEZIE şi PROZĂ a scriitorilor români contemporani din întreaga lume, „STARPRESS 2017”.
ANTOLOGIA “LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” va fi lansată şi mediatizată la evenimentele de carte din ţară şi la cele din străinătate pe site-uri culturale din ţară şi din diaspora, în diverse publicaţii din ţară şi din străinătate şi la întâlniri culturale, cenacluri, tabere de creaţie, biblioteci, comunităţi româneşti din întreaga lume, ambasade, consulate etc. şi la întâlnirea din 31 august 2017, de ZIUA LIMBII ROMÂNE, la MONEASA/ ARAD, la care vor participa scriitori, editori, reviste culturale, personalităţi culturale din ţară şi diaspora (USA, Anglia, Ungaria, Serbia, Ucraina, Canada etc. Şi-au anunţat intenţia de a participa şi d-na consilier Letiţia Belivaca- Consulat, Montreal, preşedintele comunităţii culturale, “românca” din Londra, Ionela Flood, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Al. Florin Ţene etc.
Avem alături de noi, pentru mediatizare, peste 86 de ziare şi reviste, posturi de radio şi TV. din diaspora şi România, cu care ne aflăm în parteneriat media”.
Programul acestei lansări este organizat cu multă grijă. “Sejurul scriitorilor va fi între 31 august şi 1 septembrie. Pe dată de 30 august vor fi diverse lansări de carte, volume ale mai multor scriitori participanţi şi apoi se va face o vizită la Mănăstirea Roşia. Lansarea Antologiei, LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, va fi în 31 august, ora 11.00, iar  SERATA LITERARĂ, în seara de 31 august, urmată de momente muzicale, cu rapsozi, chitarişti, muzică populară, folk, expoziţii de picture, etc”.
În spatele acestui program stă multă muncă. Nu e uşor în zilele noastre să fii slujitorul limbii şi culturii noastre. Am mai participat la alte două manifestări de sărbătorire a limbii noastre organizate de doamna Ligya Diaconescu, una la mare, în staţiunea Jupiter (2014) şi alta la Râmnicu Vâlcea (2016). Fiecare a fost organizată cu multă trudă, dar cu dragoste şi pricepere şi de fiecare dată cu o largă participare a scriitorilor români din ţară sau din diaspora.
O astfel de muncă, făcută cu mult efort şi multă seriozitate, nu e susţinută și de cei care n-au avut interesul să-si construiască o fereastră prin care să vadă ce datorii au faţă de cultura neamului nostru. Munca aceasta este făcută prin voluntariat, încât te întrebi, ce îi face pe unii semeni, cum este şi doamna Ligya Diaconescu, adevărat reper în acest domeniu, să  dea o asemenea trântă? Răspunsul poate se găseşte în dramul de nebunie a celor însetaţi de frumos, cu prea plinul inimii gata să dăruiască. Eu înţeleg bine această formă de nebunie, fiindcă mi-am tipărit toate cărţile pe banii mei şi le-am făcut cadou. Mulţumirea se află pe alt tărâm, undeva într-o aura de mister, într-un miracol pe care nu-l poate înţelege decât cei care îl trăiesc. Asupra acestui fenomen merită să se aplece mai mulţi cercetători. Dar pentru cei care acum sunt aplecați asupra comorilor limbii noastre, slujind cu sfințenia cu care te apropii de altar, le doresc să fie binecuvântați pe măsură.
În această zi de sărbătoare aduc cinstire şi îmi exprim admiraţia şi preţuirea pentru limba noastră cea română și pentru  toţi slujitorii de ieri şi de astăzi ai ei.
SMARANDA CAZAN-LIVESCU  Atlanta, USA

Sunt onorata ca pot adresa citeva cuvinte participantilor si tuturor celor care au adus Ziua Limbii Romane aici, in acest acasa.
Va invit, stimati colegi, sa constientizam adevarul ca suntem un popor nobil. Acest fapt ar trebui recunoscut, rostit permanent si sustinut de catre noi toti: sintem un popor nobil prin nastere, prin misterele pamintului pe care calcam, si nu numai, dar mai ales prin LIMBA NOASTRA cea muzicala, atit de vindecatoare in vocale, despletindu-se in doine, cintece de leagan dar si de dragoste, Panteon al istoriei poporului nostru martir.
Fiecare din noi purtam o aureola de sfint, daruita noua de toti cei care nu au acceptat renuntarea la care au fost cu brutalitate impinsi in inchisori, la canalul Dunare-Marea Neagra, in scoli, in viata de toate zilele a Romaniei.
Memoriei lor sintem datori sa ducem mai departe tezaurul de bine in ciuda tsunamiului de incultura care incearca sa ne intunece existenta in viitor.
Pentru acest moment deosebit ca si pentru cele viitoare, multumesc adinc Ligyei DIACONESCU, romanca de mare calibru, journalista si poeta, dar si tuturor celor care asemeni, mai aproape sau mai departe, sustin continuitatea valorilor noastre. Gaudeamus igitur!

Prof. Smaranda CAZAN-LIVESCU


TERESIA BOLCHIȘ TĂTARU   Ausburg, Germania


Un salut de la Doamna Apostrof
Un salut de pe meleaguri îndepărtate fizico-geografic, nu însă și de suflet, căci așa cum spunea la o lansare de carte, Ion Burnar, –  poetul maramureșan și nu maramureșean, cum mai nou îl fac domnii-tovarăși și  pe oșan, oșean, că te ia cu rău, – deci zicea poetul: „Doamna noastră din Germania, Teresia Bolchiș Tătaru, locuiește acolo, dar trăiește aici la noi și cu noi, acasă, la Baia Mare”  Absolut adevărat fără nici o formulă de stil. Deci suntem împreună, aici la Moneasa, în dumnezeiasca natură  a României, a Transilvaniei noastre, leagănul poporului și al națiunii române „raiul pe pământ”  tocmai de aceea s’au bătut după  Ardeal, Transilvania,  regi și împărați să și-o atribuie.
Arghezi, reintrat în drepturi,la comuniști,reîntors din Elveția, prin 1961, a declarat: „Dacă noi românii nu avem o istorie de catedrale, avem în schimb o istorie de oameni”! Unul din acești „oameni” este aici printre noi, un om de carcater, onorându-ne cu prezența’i modestă, plină de elan, dăruire și mai ales sinceritate, azi o  foarte „rara avis” , Doamna Ligya Diaconescu. Nu e ușor să fi mărinimos,  oferind tot și necerând nimic în schimb! Dar Doamna Ligya o face, odată, răspunzând harului divin pe care l-a primit, înmulțind talantul și doi, practicând educația creștină pe care desigur a primit-o în familie, conform căreia, după cum scrie la Faptele Apostolilor, (cap.20,verset 35) în Noul Testament, reproducând cuvintele Mântuitorului: „Mai mare fericire este să dai, decât să primești”!  Și Doamna Ligya dă din sufletul și munca sa, tuturor celor ce vor să primească, români și străini, din țară și din afară, le dă posibilitatea  să’și înmulțească talantul în cadrul binecuvântat al Limbii române, prin revista online Starpress, prin diferitele  antologii ce le publică, cele biligve ajungând la a a șaptea ediție și  întâlnirile ce le organizează, ca și cea de azi, la care participăm! Realizează în acest fel o unitate națională și prin aceasta o întărire, un fundament solid edificiului numit ROMÂNIA. Cu atât mai meritorie munca la acest fundament cu cât tovarășii-domni, de pe înaltele fotolii ce le ocupă, o ingnoră, atât propagandistic – foarte dureros de constatat această nepăsare în timp ce ei nu fac nimic(!) și în consecință se înțelege că  și financiar. Deosebit de important  este a fi bine cunoscut acest fundament, întâi nouă românilor, apoi străinilor  care din necunoaștere spun enormități nedrepte despre noi.
Luând în considerare și aceea că nu tot ce se publică este doar  aur și argint, totuși, Doamna Ligya se ferește de aprecieri și laude bombastice, „de gașcă” se ferește de mediocritate, ceea ce este deosebit de valoros în activitatea dânsei, ca și deosebit de dificil în activitatea „de triere” pe care desigur că se străduiește să o facă cât mai corect, obiectiv și în folosul Culturii românești, fapt pentru care o apreciem deosebit. Tocmai spre a ajuta și contibui la această subtilă, sensibilă și nobilă muncă,  obligația noastră,  a tuturor celor ce formăm „cercul” mecenei noastre să dăm cât mai mult aur și argint, platină și diamant, dacă se poate, ca și cea mai de calitate făină, ferindu-ne, întâi noi, de tărâțe. Doamne ajută!
Teresia Bolchiș Tătaru, Doamna Apostrof.

MELANIA RUSU CARAGIOIU  Montreal / Canada


Bună ziua  Onorată  Festivitate a ,,Limbii noastre cea română”, Onorați participanți, Excelență,
De pe plaiul canadian, unde paștem oile scrisului, într-un dulce limbaj românesc, îndrept către Dumneavoastră un salut călduros, fiind îndrituită de către : ,, Clubul de aur ”- Montreal; Cenaclul Epigramiștilor ,, Păstorel Teodoreani”- Montreal; ,, Cenaclul de istorie de pe lângă ,,Fundația Română- Canada; ,, Anneau poetique”- Montreal,  L’Association canadienne ,, Les Femmes du monde”, ,,Congresul Canadian Român”, membru fondator și onorific ing. Eugen-Enea Caraghiaur,  și din partea revistelor din țară ,, În bătaia peniței”- Caransebeș și ,,Helios”- Timișoara. unde am cinstea de a fi în colectivul de redacție.
Transmit urări de bine românești și Salutul tradițional de ,,Bine ați venit !” și Lucrări fructuoase la Festivitatea ,, Limbii Române”, 2017, Moneasa, Țara Moților.
Limba Română grăită cu patos, grăită în graiurile răspândite în Carpații noștri , specifică fiecărei creste, fiecărei vâlcele, adunând armonios  limba unitară. unică,  melodioasă, a neamului nostru.
Cine este aceea care urmează îndemnul vechilor cărturari români, vâlceni de a împânzi în glorie și fală   graiul nostru strămoșesc, mereu mai bogat, mereu mai vestit ? Spus,  în momentul de față este un organism , uriaș, o ploaie de reviste, o lume de scriitori,  irizațiile de stele din acel  STARPRESS, supus de o mână caldă de poet sensibil numit Ligya Diaconescu.
Publicațiile sale zboară peste ape, peste norii lumii ducând mesajul românesc în cele patru zări.
Un condei fin și discret, face să vibreze peste întinsurile literare slova rmânească tradusă în multe limbi ale popoarelor, sau în haina sa măistră cu ie românească.
Este pana măiastră plecată din colinele Vîlcene, din valea marilor căturari, fețe sacre vâlcene, dar de data aceasta o  ființă cu suflet serafic, mult îndrăgita poetă Ligya Diaconescu.
Versul ei puternic în fragilitatea sa dulce poetică, se răsfrînge  prin STARPRESS, sau direct din  mâna sa până  spre noi, fără barierele vremii , fără barierele electronice, fără patimile care ne opresc de a răspândi binele, culoarea vie , iubirea.
Pentru acestă poetă care în vreme de voioșie sau cumplită suferință, pentru care întâi de toate este dorul de slovă românescă, pe care  dorește mai mult decât sufletul ei -LIMBA ROMÂNĂ – să fie mereu triumfătoare.
Deci toți pe care i-am enumerat mai sus și mulți alții pe care mintea mea nu poate să-i cuprindă, sau care îîncă nu m-au mandatat, ridic întâiul toast pentru IUBITA NOASTRĂ LYGYA DIACONESCU și pentru firul de viitor al Familiei, Doctor ANDRADA  DIACONESCU ! La Mulți ani Iubitele nostre amfitrioane, cu inimi line de armonie și generozitate, spre încântarea tuturor prin realizările Domniilor voastre !!!
Să le iubim , să le ascultăm cântul inimii, să le urmăm  chiar dacă drumul uneori este prăpăstios, fiiindcă prin  fluxul puterii divine, cânturile lor ne vor aduce pacea, faima, risipirea norilor de pe frunțile noastre.
Cred că m-aș putea, prin acest mesaj, prezenta în fața Domniilor voastre, Mult Onaorată Asistență, mulțumindu-vă pentru tot  ce realizați pentru creșterea Slovei și Limbii Române, aducându-vă drept omagiu versurile, și din inimă spuse, de George Coșbuc în poezia ,,Sus inima” Citez:
Avem o țară mândră,
…………………………
O lege-avem străbună,
Prin veacuri de furtună,
Ea n-a putut s-apună
Strivită de păgâni !
Ne-a fot Cel Sfânt tărie
Și-n veci o să ne fie:
,,Sus inima români !”

Îmi este nespus de greu ca să nu mă pot împărtăși măcar din firimiturile Prănzului bogat de cultură care se desfășoară  din plinătatea spirituală a sufletului Dumneavoastră, dar, aștept cu nerăbdare ceeace vor relata iubitele condeie după realizarea acestui încă un Festival de istorie actuală literară.
Cu deosebită stimă și urări Limbii române : ,, Vivat, crescat, floreat !”
                            Melania Rusu Caragioiu,              
                                Canada și România

GALINA MARTEA   Amsterdam, Olanda
Mesaj de felicitare cu prilejul lansării Antologiei „Limba noastră cea română”, Starpress 2017, coordonator Ligya Diaconescu
Onorată asistență, Stimată și Distinsă Doamnă Ligya Diaconescu, bună ziua și bine v-am găsit!
Mai întâi de toate, aș dori să vă felicit cu evenimentul de astăzi, eveniment însoțit de o acțiune nobilă ce este lansată în scopul de a promova valorile culturale ale neamului românesc. Aceasta, cu certitudine, este o contributie enormă în dezvoltarea tuturor componentelor ce sunt corelate cu valorile spirituale și intelectuale. Astfel, produsul distins al culturii române este completat și îmbogățit în nenumărate rânduri de identitatea acelor valori care, la rândul lor, exprimă sens, influență, importanță. Este firesc, toate acestea se obțin din acțiunile întreprinse de identitatea acelor personalități care își depun integru capacitatea intelectuală și, respectiv, efortul maxim necesar în fructificarea celor mai frumoase însușiri umane. Cred, aici ar fi cazul de făcut referință la personalitatea Doamnei Ligya Diaconescu (scriitor, poet, publicist, jurnalist, economist), omul care își dedică întreaga existență întru valorificarea patrimoniului cultural românesc. De această dată, Domnia Sa ne bucură și ne onorează cu Antologia „Limba noastră cea română”, Starpress 2017, Editura Olimpias, România, lucrarea în cauză fiind de o importanță enormă pentru literatura și cultura română. În acest context, ar urma să transmitem mulțumirile de rigoare scriitorilor/autorilor de poezie și proză prezenți în această antologie și, nu în ultimul rând, doamnei Ligya Diaconescu pentru coordonarea, îngrijirea și editarea acestui volum de carte. Totodată, ar fi momentul potrivit să-i mulțumim Doamnei Ligya Diaconescu pentru întreaga sa activitate literară pe care o realizează în promovarea și dezvoltarea culturii naționale românești. Respectivele afirmații  se referă, în primul rând, la publicarea unui șir de lucrări literare, printre ele fiind de o valoare aparte Antologiile de proză și poezie („Antologia Scriitorilor Români Contemporani din întreaga lume”, ediții bilingve în limbile engleză/franceză/italiană/germană/spaniolă/greacă/rusă – 8 volume publicate; „Antologia Limba noastră cea română” – 4 volume; „Antologia La Taifas cu iubirea” – 2 volume; „Antologia Iarna Scriitorilor”; „Antologia Dor Românesc”; „Antologia Românii sunt deştepti, elevați şi talentaţi” – 3 volume; etc.), iar autorii acestora fiind renumiți scriitori ai neamului românesc din întreaga lume. În afară de aceasta, aș dori să menționez că Ligya Diaconescu este autoare a mai multor cărți cu poezii, proză, povestiri pentru copii,  nemijlocit, organizatoarea a nenumăratelor concursuri literare internaționale, întruniri literare, lansări de carte, etc. De asemenea, îi mulțumim enorm pentru colaborarea pe care ne-o oferă prin intermediul revistei internaționale STARPRESS (director general și editor Ligya Diaconescu), revistă respectabilă ce este mereu deschisă pentru toți scriitorii și toți oamenii de bună credință, personalități ce sunt iubitori de frumos și creația literară autentică.
Deci, cu o stimă deosebită față de valorile estetice, față de valorile culturale, lansarea Antologiei „Limba noastră cea română” este o sarbătoare enormă astăzi, deoarece aceasta este promovată de ziua Limbii Române, eveniment cultural nespus de prețios pentru neamul românesc. Evenimentul de astazi, cu certitudine, este un prilej pentru noi discutii, schimb de opinii, cooperare în a valorifica cât mai bine sistemul cultural-literar național. Numai astfel, reușim să punem în mișcare și să dăm viață dorințelor și succeselor noastre. Însă toate acestea le realizăm doar prin intermediul comunicării dintre oameni. Datorită comunicării, schimbului de opinii avem posibilitatea de a ne cunoaște mai bine prin procesele ce formează totalitatea valorilor spirituale, create continuu de omenire.  Prin totalitatea acestor valori culturale ne regăsim și noi astăzi aici, motivul fiind apariția Antologiei „Limba noastră cea română”, iar contribuția majoră la derularea evenimentului de astăzi, desigur, revine iarăși doamnei Ligya Diaconescu.
În încheiere, aș dori să vă mulțumesc mult pentru faptul că mi-ați oferit astăzi ocazia de a fi prezentă printre voi, Stimaț Public, nemijlocit, pentru faptul că am avut ocazia sa-mi expun gândul și părerea despre tot ceea ce este demn de prețuire în această lume. De asemenea, mă bucur mult pentru voi, toți cei prezenți aici, și vă doresc din toată inima o zi cât mai frumoasa în continuare pentru a derula cu succes toate obiective preconizate.
Stimată asistență, dragi prieteni de condei, Stimată Doamnă Ligya Diaconescu, încă o dată mulțumirile mele și, respectiv, felicitări și sincere urări de bine vă doresc. Iar tuturor românilor de pretutindeni le doresc realizarea dorințelor pentru o viață cât mai frumoasă și plină de bunăstare, și, nu în ultimul rând, să trăiți cu sentimentul de mândrie că faceți parte din națiunea română.
Vă multumesc mult. Cu aleasă considerație                
                                                                                   Galina Martea,
                                                                                   dr., acad., scriitoare

ELENA BULDUM  Barcelona, Spania

Ca să-l parafrazez pe Nichita Stănescu ” Limba română este patria mea”, oriunde m-aș afla pe acest pământ. Cu toate că locuiesc departe de țara mea, nu o voi uita niciodată, ea m-a născut să văd frumusețea acestor locuri și lucruri. Pentru mine este sărbătoare să pot vorbi în limba mea, să o pronunț corect, să o pot scrie corect. Ea este comora sufletului meu indiferent în câte limbi m-aș pronunța. Limba mea este născută din străbuni, este semnul urmașilor mei a neamului meu din istorii milenare.
Este sâmburele regatului dacic pe care s-a așezat vatra continuității noastre ca popor.   Întreaga noastră limbă formată din cuvinte mari sau mici, indiferent de mărimea lor, prin cântec dulce și duios, este ființa a ceea ce o numin noi astăzi” limba română”.     Creșterea limbii române trebuie făcută pretutindeni, prin unitate, apărarea valorilor culturale cu orice preț. Trebuie folosite toate mijloacele limbii române pentru formarea intelectuală și morală  a acestei noi generații. Pentru a-și putea scrie în graiul matern, toate bucuriile, toate tristețile, toate dorințele, toate visele și speranțele și de ce nu și înfrângerile. Este unica suflare care ne-a mai rămas, prin care trebuie să contopim sufletul acestui popor. Din respect pentru moșii și strămoșii mei  să o cultivăm cu sfințenie și dăruire și să o prețuim din tot sufletul.
De aceea toate proiectele mele culturale împreună cu Asociația Culturală ” Casa Rumana” din Catalonia, Spania, sunt dedicate limbii române, pentru păstrarea tezaurului poporului nostru. Iată, unul din motivele de care mă atașez de proiectele de carte, sub deviza”Limba noastră cea română”, sau ”Cu patria în suflet”, ca să folosesc niște titluri, sunt proiecte de carte care mă bucură nespus prin participarea la ele. Așa a început și colaborarea mea cu d-na scriitoare Ligya Diaconescu și Revista Internaţională STARPRESS (româno-canado – americană). Într-un discurs pe care l-am citit nu demult  într-o revistă,  se vorbea foarte  frumos despre d-na Ligya Diaconescu cum că ar fi,” Doamna limbii române”, pentru proiectele dedicate limbii române, urcând limba română pe culmile cele mai înalte. Face cinste tuturor generațiilor, care și-au dat viața pentru a conserva și păstra valorilor acestui popor. Prin aceste proiecte de carte susține unitatea acestui neam atât de încercat și la restriște. Pentru că promovează valorile și poezia și face cinste patriei noastre în care ne-am născut, eu, aș alege-o Amabasadorul limbii române pe întreg mapamondul.Acești oameni ai cetății ne înnobilează zestrea poporului român.  Nu există nimic mai de preț pe acest pământ decât graiul matern.
Pentru tot ceea ce realizează îi doresc de acum încolo cât mai frumoase realizări la acest nivel și multă putere, sănătate și mult succes!
-Haideți, împreună, să spuneam copiilor noștri că este cea mai frumoasă și melodioasă limbă pe pământ!
Elena Buldum / Barcelona,  poet, publicist, traducător

LIGYA DIACONESCU
saltmin.com/2015/09/07/lansarea-antologiei-limba-noastra-cea-romana-starpress-2015/
http://www.clipa.com/a11330-ZIUA-LIMBII-ROM194-NE-2014-SARBATORITA-LA-MALUL-MARII.aspx
 
ZIUA LIMBII ROMANE – STARPRESS 2016 / LA MANASTIREA SAMBATA DE SUS
ZIUA LIMBII ROMANE – STARPRESS 2015 / LA RM.VALCEA
ZIUA LIMBII ROMANE – STARPRESS 2014 / LA  JUPITER 

vineri, 18 august 2017

Festivalul Internațional EuroPoezia ediția a II-a, 14-18 septembrie 2017

Festivalul Internațional EuroPoezia ediția a II-a



În perioada 14-18 septembrie 2017 va avea loc a II-a ediție a Festivalului Internațional EuroPoezia. Aceasta va fi o ediție Brăila (România) - Cahul (Republica Moldova).

Vor fi prezenți poeți din mai multe țări europene. Printre invitați se vor afla Serge Basso de March, Francesco Buffoni, Laura Garavaglia, Dante Maffia, Roberto Mussapi, Claudio Pozzani, Stefano Strazzabosco, Francesco M.T.Tarantino din Italia, Teo Chiriac, Iulian Filip, Ion Hadârcă din Republica Moldova și un invitat special din Croația Dražen Katunarić.  Nu vor lipsi nici invitații din România: Simion Bogdănescu, Constantin Gherghinoiu, Adrian Popescu, Christian Wilhelm Schenk, Cassian Maria Spiridon, Paul Sânpetru, Camelia Radulian, Nicolae Grigore Mărășanu, Amelia Stănescu, Carmen Secere.
Festivalul Internațional EuroPoezia se află astăzi la a-II-a ediție. În prima ediție au fost invitați scriitorii din Franța urmând ca în ediția viitoare cu prilejul evenimentului "Poezia unește Europa" să fie invitați 15 scriitori străini din diverse țări. Cu acest festival dorim să facem cunoscută poezia contemporană europeană. Invitații sunt dintre cei mai importanți scriitori ai Italiei la acest moment. - declară Stere Bucovală directorul festivalului.
Din program:
14 septembrie
ora 18 - Deschiderea festivalului în sala Bujor Măcrin a Teatrului Maria Filotti din Brăila 
15 septembrie
ora 11 - Liceul Pedagogic D.P.Perpessicius din Brăila
ora 17 - Biblioteca Județeană V.A.Urechia din Galați
16 septembrie
ora 17.30 - Universitatea de Stat B.P.Hasdeu din Cahul
17 septembrie
ora 17.30 - Decernarea distincțiilor la Universitatea de Stat B.P.Hasdeu din Cahul
18 septembrie

ora 18 - Recital poetic pe Faleza Dunării din Brăila 


Concursul Naţional de Poezie „Ion Chichere”, ediţia a II-a , 2017

Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa, Lions Club Reşiţa Montană și Cenaclului Literar „Semenicul" din cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor Reşiţa Organizează Concursul Naţional de Poezie „Ion Chichere”, ediţia a II-a , 2017.

Concursul se adresează creatorilor cu vârsta de până la 35 de ani (inclusiv), care NU sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din România.
Concurenţii vor trimite câte 10 poeme, fie în plic, fie pe e-mail, până cel târziu în data de 25 septembrie, a.c., data poştei sau data de transmitere a e-mail-ului. Adresă poştală: Casa de Cultură a Sindicatelor
Reşiţa, str. Libertății, nr. 40
e-mail: 
cdc_resita@yahoo.com
Poemele vor fi însoţite de datele de contact ale autorului (nume, adresă poştală/ e-mail, telefon). Se acordă trei premii:
Premiul I - Premiul „Ion Chichere” - 700 de lei
Premiul II - 500 de lei
Premiul III - 300 de lei
Festivitatea de premiere va avea loc în data de 19 octombrie, 2017, de la ora 18.00, în cadrul manifestării culturale „Reşiţa în 10 dimensiuni”, la Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa.
Cu acest prilej va fi lansat si un volum de poezii care va cuprinde cele mai frumoase poezii inscrise in concurs. Pentru ridicarea premiului, prezenţa este obligatorie. Se asigură decontarea cheltuielilor de
transport (pe teritoriul României) şi o noapte de cazare. Componenţa juriului:
Presedinte:
Cornel Ungureanu - presedinte FIliala Timisoara a Uniunii Scriitorilor;
Membri:
Gheorghe Jurma – critic literar;
George Vulturescu - poet;
Costel Stancu - poet;
Secretar:
Radu Cernătescu - critic literar. Casa de Cultura a Sindicatelor Resita
Director: Marian APOSTOL

marți, 15 august 2017

De ziua maicii domnului Stelian Grigore, cu două zile mai devreme...








De vreo 3 luni, marele meu prieten, și coleg de redacție, marele profesor de limba și literatura română, timp de vreo 5 decenii, în comuna Țintești, e tot mai greu de văzut decât de obicei. De sub mâna sa ocrotitoare, din satul Pogonele și din comuna Țintești, au plecat în lume copii cu viitorul pus în bagajele minții de către Stelian Grigore, căci despre el e vorba. M-aș referi, pe scurt, la actualul primar al Buzăului, inginerul Constantin Toma, și la Mihai Ștefan, director la CFR Galați, publicist și documentarist de profunzime. Scriitorul Stelian Grigore a rămas orfan de tată (căzut la Cotul Donului), în ultimul război mondial. Rar mi-a fost dat să văd un om mai iute la minte, la mersul gândului și al trupului, mai blând și mai luminos în relația sa cu lumea din jur. În 2018, în noiembrie, va împlini 80 de ani. În anul Unirii, cu câteva zile mai devreme. Dar nu despre aceste chestiuni voiam să scriu. Revin la începutul acestor rânduri. Stelian Grigore ni se arată mai rar pentru că, în ultimul timp, stă la căpătâiul mamei sale, doamna Constantina Grigore, în satul Pucheni, îngrijind-o așa cum el a fost îngrijit când era orfan de tată. Vine la Buzău o dată la două săptămâni, acasă, la Țintești, după două sau trei zile (re)luând drumul Puchenilor. Facem revistele prin telefon! Nu am mai văzut un asemenea devotament nicăieri. Când regretații mei părinți erau bolnavi, mă mulțumeam cu faptul că le duceam hrană și medicamente, nu aveam idee de ce ar putea însemna o ființă mai mult decât împăcată cu sine, nu și cu conștiința sa. Mama lui Grigore Stelian împlinește, pe 18 august 2017, vârsta de 101 ani. E un fenomen, ca și fiul său bun de pus pe rănile sufletești. Vorbesc cu el la telefon, zilnic. De cele mai multe ori, când îl întreb ce face, îmi răspunde ca un ”robot” cu cei șapte ani de acasă: ”Ce să fac, sunt aci, lângă mama...”. Acesta e omul. Anul trecut, celebra revistă ”Formula As” i-a dedicat ”mamei  Constantina” o pagină, ceva ce i se întâmplă unui om simplu o dată la 100 de ani. Cu puțin înainte de a împlini 100 de ani, ”mama Constantina” l-a rugat pe fiul său să îi cumpere un costum popular, o ie, cu care să fie îmbrăcată pentru trecerea de la efemera viață trupească la cea etern spirituală. Ce-aș mai putea zice decât un simplu Tatăl Nostru, o rugă pentru asemenea îngeri, cum e Stelian Grigore și mama acestuia, care, uneori, ne dau senzația că ne ocrotesc chiar și în somn? Domnul fie binecuvântat!


                                                                               Marin Ifrim, august 2017

sursa: Formula As



Mămica mea
Mamei mele, Constantina Grigore!

Mămica mea,
Te port în gând,
Clipă de clipă,
Oriunde-aş fi
Pe-acest pământ.

Te văd,
Mai tânără mereu,
Prin mine –
Fiul tău
Şi surioara mea,
Nepoţi şi strănepoţi
Şi cei ce vor urma.

Mămica mea,
Eşti primăvară,
Acum, în zilele
De iarnă grea!

Ninsorile-ţi din păr
Nasc dalbe flori;
Mămica mea –
Izvor renăscător!

Prof. Stelian GRIGOREŢinteşti

joi, 10 august 2017

Iadul cuvintelor atât și-a dorit, încă un mut...


   
Cuvântul, acest sânge de câine, ți-a făcut viața numai lătrături:
La mai marii zilei, la mai micii secolelor, mai mereu cu botul
Spre lună, cântându-ți durerea de paznic al propriei tale
Umbre, cuvântul, acest mandat pușcărios, acest cuțit de lemn
Ți-a făcut tot ce nu pot face alte zgomote inteligibile. Să ai
Casă în cuvânt, împărăție a cerului, sâmbure de umbră în
Miezul jarului, e ceva. Nu ai cuvinte, ești mai sărac decât cel cu
Perna umplută cu fulgi de bani, ești mut în colțurile minții.
Cuvântul prin care treci zilnic, ca printr-o ușă, biecuvântat fie
El și limba în care visezi umbra literei. Vorba poetului de
Odinioară, răposatul Dan David: ”Eu vă iubesc pe toți”.
Ai zis să taci. Numai urechile tale știu ce zgomote telurice
Au simțit. Iadul cuvintelor atât și-a dorit, încă un mut. Strigi
Versuri pentru că altfel urlă gurile rele în viața tuturora.
Nu e târziu, deși timpul a plecat precum un tren abandonat.
E ceva dincolo de ultima stație, ceva ce nu există decât în
Închipuirea ta reală: viață într-un corp numai bun de dus
La doctori, la anchete, la resocializare, la cimitirul gândurilor.
Doi bani. Un fel de a muri gratis și laș, fără să strângi de gât
Măcar o literă din alfabetul celor care vorbesc în locul tău, Doamne.
Mai pe românește spus, de-alde ăștia de-ai neamului prost,
Chestie strâmbă, când vorbesc se și scălâmbă. Taci și taci multe
Cuvinte, ți se spune că nu e bine să fie cum ai vrea tu.
De parcă tăcerea ar fi ceva care nu se aude. Vai de surzenia lor
Milenară. Vai de zeii care nu aud cum latră poporul la cuvintele
Lor pline cu otravă semiotică, lingvistică, morfologică etc.
Vai de tot ce se închipuie în locul nevăzutului palpabil: Nosferatul...

                                                            Marin Ifrim


miercuri, 9 august 2017

Shakespeare, sufletul timpului din culise



   Se dedică familiei Alexandra Noica și Wilson Barnabas

Unde e sufletul tău? aceasta-i întrebarea, mister Shakespeare, scrib al
Umbrelor. În Romeo, în Julieta, în familiile acestora, în A douăsprezecea
Noapte? Unde ți-ai ascuns sufletul, William? Sufletul tradus în toate
Limbile și în toate  literaturile de dincoace de insula ta unică. Te citesc
De zeci de ani, scrisul tău devine tot mai teatral. Moșule, vorba românului
Neaoș, ce tânăr ești! Am venit până în țara ta, cu un avion care imita
Sunete de tractor, și ți-am căutat sufletul. Am umblat prin librării și
Biblioteci, prin cimitire și biserici, prin cămine pentru bătrâni, căutându-ți
Sufletul: Anglia. Se zice că neamul tău e rece. Și chiar e rece de la
Natură. Cum ai putut să-ți arzi sufletul, în timp ce regii tăi, și supușii
Lor, orbecăiau prin culisele scrisului tău mai dureros decât carnea?
Uneori îți caut sufletul în literele mele. Ce senzație de metal cu două
Tăișuri! Oricum ai întoarce timpul, numai tu ești William Shakespeare:
Sufletul timpului, din culise până la mătreața de pe capul filozofilor
Vieții de zi cu zi, sufletul tău însuflețește până și moartea-n sicriul din culise.


                                                                              Marin Ifrim, 09.08.2017

Pe această planetă suspendată între ceruri


  

Omul nu are nevoie de revoluții, ci de mici și profunde evoluții. I-aș da aripi
De la mine, zice un înger dimineața din mijlocul nopții, sorbind cu poftă un
Ceai de mușețel galactic, referindu-se la omul său din dotare. Parcă ar bea
Icoane alb-negru, parcă s-ar uita direct în retina mea, omul îngerului boem.
Mi s-a spus cândva că există îngeri. Mi s-au dat de sub senin desene
Cuvinte, vorbe filozofice, cânturi bisericești, gânduri imposibil de străbătut
Dacă nu ai un înger pe umăr, suflându-ți aer curat în plămâni. Nu e celulă în
Corp să nu aibă memorie, îngerul e doar un profesor de aducere aminte, pentru
O nouă promoție bipedă. Între anotimpuri și frunze de ceai din flori sângerii
Totul e simplu: ”Când legile apără privilegiile se instaurează tirania” (Simon
Bolivar, parcă). Doar aici, la oameni. Dincolo, la îngeri, în cuiburi de nori
Omul se naște precum ploaia venind în maternități din ce în ce mai simple.
După naștere, fiecare înger devine om, își trăiește propriul pământ și scoate ierburi
Din corpul său, din care cresc biserici și aripi pentru lumina din miezul istovit
Al întunericului.  Femeia ta, copilul tău, prietenii și dușmanii tăi ar putea
Trăi sub aripile îngerului tău, dacă ei nu ar avea înger, dacă tu ți-ai iubi măcar
Singurul înger de care ai avut parte. Parcă vine un alt fel de sfârșit al lumii
Parcă am obosit cu toții, de Sus până jos, din cerul de sus până în cerul de jos
Pe această planetă suspendată între ceruri, precum un păianjen fixat în firele
Sale pline cu insecte nevinovate. Pământul mănâncă orice, numai suflete nu.
E și asta o promisiune, o stare de înger în vacanță. O stare de om îngerat, nu
Ingerat ca și cum am întoarce iarba pe dos și nu am face-o să fie carnivoră...


                                                                             Marin Ifrim, 31.07.2017




Suntem într-o fundătură istorică foarte periculoasă

     Mă uit la acest război ” civilo-cazon ” dintre români și români. Las de-o parte chestiile cu ” amestecul în treburile interne ale ...